revin cu o postare dupa 24 de zile de cand am inceput acest drum. Am promis ca voi scrie cat de des dar uite ca nu m-am tinut de cuvand. Din fericire e singurul lucru in care nu ma-m tinut de cuvant. In rest, drumul meu e constant si catre aceeasi directie: sa scap de inchisoarea corpului ingreunat de grasime si lipsa de miscare.
Dar sa vedem ce s-a mai intamplat.
Descrise pas cu pas zilele pot parea monotone daca e sa ne referim doar la procesul de slabire. Am mancat cam de 2-3 ori pe zi, cat mai putini carbohidrati, cat mai putin cantitativ. Am exclus dulciurile, sucurile, alcoolul si rontzaielile. Am avut 2 zile in care am mancat seminte albe, nu foarte multe, si o zi in care am mancat popcorn, dar am inlocuit o masa cu asa ceva. In rest am reusit sa ma mentin in 1200-1800 calorii zilnic si aproximativ 400-450 gr mancare la o masa.
De ce am urmarit acest lucru?
Inca de la inceput am avut un singur scop: sa imi reduc dimenziunea stomacului. Am incercat sa nu mananc mult la o masa, sa constientizez momentul in care stomacul era plin si sa ma ridic de la masa indiferent cat de foame imi era. Principiul de la care am pornit era ca, daca logic trebuia sa ma satur cu cat mancam, preferam sa raman cu foamea resimtita dar sa ma opresc.
Am pornit de la ideea ca creierul si organismul nostru ne mint. Si ne mint de ingheata apele. Un mic exemplu de la care am pornit este mirajul celui care merge prin desert si, insetat fiind, i se pare ca vede oaze cu palmieri si lacuri cu apa rece si proaspata. Si chiar i se pare ca e atat de real incat alearga spre acel loc si oneori se afunda in nisip crezand ca e, de fapt, apa.
Prin urmare, daca creierul nostru are puterea de a transforma realitatea in asemenea masura, in functie de nevoile sale, de ce nu am crede ca acelasi lucru i se intampla si omului gras care incearca sa reduca portiile de mancare pana la infometare.
Deci, concluzia primara e ca nu trebuie sa ne incredem in ce vedem, ce simtim, ce mirosim si ce palpam atunci cand vine vorba de foame si de mancare. Prin urmare, trebuie sa ne folosim de ceva care nu se modifica in functie de nevoile organismului si anume cantarul.
Prin urmare, inca de la inceputul curei de slabire trebuie sa va inarmati cu un cantar de bucatarie.
Un alt ajutor
Cand am pornit pe acest drum m-am mai folosit de un concept. Ma refer la faptul ca de acum acesta va trebui sa fie stilul meu de viata si prin urmare trebuie sa il fac cat mai placut. Nu cred ca este cineva care sa creada ca tine dieta X zile incat sa slabeasca Y kilograme dupa care revine la obiceiurile alimentare anterioare si nu se va mai ingrasa.
Cine vrea sa slabeasca nu trebuie sa tina dieta ci trebuie sa isi formeze noi obiceiuri alimentare, alt stil de viata.
Prin urmare, am luat decizia sa renunt la mancarile toxice si sa mananac cat mai sanatos posibil dar fara sa transform totul intr-un calvar. Atunci cand nu am ceva sanatos de mancare, mananc putin. Numar caloriile (nr de cal pe suta de grame inmultit cu cantitatea de mancare mancata) si incerc sa ma mentin in limite rezonabile.
Ce inseamna limite rezonabile?
Cat mai putin evident. Mereu am incercat sa las rezerva de calorii pe mai tarziu. Am incercat ca la finalul unei zile sa nu fi depasit 2000 calorii, dar daca am rezistat cu 900 am facut-o. Nu va temeti ca nu moare nimeni de foame in stilul asta. In cel mai rau caz slabiti :))
Un alt lucru pe care nu l-am facut, in baza ideii ca asta va fi stilul meu de viata de acum, a fost cantaritul. Nu stiu de la cat am pornit, probabil undeva pe la 135 kg, nu stiu cat am slabit, daca am slabit si nu ma intereseaza la cat ajung.
Pare dificil nu?
Pai sa stiti ca nu e. Atunci cand mancam pizza, shaorma, fast food, junk food, dulciuri si sucuri .... ne cantarim zi de zi? NU!
Stim ca nu e sanatoasa mancarea aia? DA! dar o mancam pentru ca ne place. Ei uite ca la fel trebuie sa procedam si cand vrem sa slabim.
Alegem mancare sanatoasa, si mancam cantitati moderate din ea. Pentru ca nu doar tipul de mancare ingrasa ci si cantitatea mancata.
Mancam putin, mancam des, mancam sanatos si cel mai important:NE SCHIMBAM OBICEIURILE ALIMENTARE!
Prin asta ma refer la ce mancam, cat mancam si cand mancam.
Am sa ma refer in continuare la "Cand mancam"
Majoritatea medicilor si nutritionistilor ne spun ca trebuie sa respectam cele trei mese ale zilei, ca dimineata trebuie sa manacam cat mai bine, la pranj moderat iar seara ceva usor. Ni se spune sa nu mancam dupa ora sase seara fara sa se aiba in vedere individul si ocupatia lui.
Am sa incerc sa demontez acest mit dupa cum urmeaza:
Lasati mancatul la ore fize si mancati cand va este foame. Niciodata nu stati in starea de infometare prea mult timp. De ce? pentru ca organismul are nevoie de resurse si privarea de aceste resurse nu duce la slabit. Dimpotriva, pe termen lung duce la ingrasat.
De ce?
Pentru ca organismul e foarte inteligent si instinctual.
Daca are nevoie de resurse ne spune ca ne este foame. Daca nu ii dam mancare el va reduce consumul si va consuma din resursele interne. Dar in primul si in primul rand reduce consumul pentru a lasa resurse pentru functiile strict necesare functionarii.
Cand ii dam in cele din urma mancare el va mentine consumul scazut si va transforma mancarea in provizii pentru data viitoare cand va avea nevoie si nu va primi. Consumul il va creste incet printr-un mecanism de autoregalre pentru a se asigura ca are mereu resursele necesare nivelului de consum cerut.
Prin urmare, nu primeste mancare, scade eficienta, gradul de atentie, viteza si finetea miscarilor. Mancarea venita prea tarziu se transforma in provizii. Nivelul consumului creste incet pentru ca organismul se asigura ca are resurse pana la urmatoarea masa. Daca il obisnuim cu mase fixe, ceasul biologic va seta consumul in funtie de ora alocata mesei si in loc sa slabiti va ingrasati. Pentru ca nu consumati surplusul ci faceti provizii.
Ce trebuie facut in aceasta situatie?
Pai logic, trebuie sa mancati cand va este foame dar in cantitati mici si mancare cat mai nutritiva. In timp, organismul se va obisnui sa consume oricat e necesar pentru a indeplini cat mai bine sarcinile. Pentru ca nu va mai fi nevoie de provizii pentru ca va sti ca primeste mancare cand are nevoie. Evident ca lipsa alertei generata de lipsa mancarii la timp, va duce la eliminarea in timp a proviziilor acumulate.
De ce?
Pentru ca acele provizii impiedica functinarea optima a activitatilor zilnice. Si, evident, in functie de activitatile la care e supus, va elimina proviziile care acum nu mai sunt necesarre si care il vor incurca.
Simplu nu?
Simplu in teorie pentru ca in practica depinde de noi sa ne schimbam obiceiurile.
Care sunt acestea?
- Pai primul ar fi cel legat de a manca atunci cand ne este foame. Sa nu ne pese ce cei din jur, de unde ne aflam si sa mancam daca ne este foame. De ce spun sa mancam cand ne este foame? Pentru ca daca azi muncim fizic intens, foamea va aparea mai repede. Daca maine activitatea noastra consta in stat in pat sau lucru la birou, evident ca foamea va veni mai taarziu, consumul de resurse fiind mai mic.
Stiu ca dureaza putin pana se obisnuieste organismul sa primeasca dupa nevoie si prin urmare sa ceara doar cand are nevoie, asa ca, un timp trebuie sa va bazati pe al doilea obicei.
- Mancati cantitati mici si asteptati sa treaca senzatia de foame. Orice activitate ati desfasura, daca va alimentati foamea va dispare dupa un timp. Asta chiar daca mancati putin. Evident ca, in timp, foamea va incepe sa apara la momente diferite de timp in functie de activitatile desfasurate.
- Al treilea obicei tine de calitatea mancarii si cantitatea mancata. Nu mancam mult odata pentru ca stomacul sa fia cat mai mic. In felul acesta senzatia de foame va dispare mai repede iar senzatia de satietate va apare din timpul mesei si nu la cateva minute/zeci de minute dupa ce am mancat. Calitatea mancarii tine de principul cantitatii. E important sa mancam mancare cu potential nutritiv mare pentru a beneficia la maxim de ea in situatia unor portii foarte mici.